11 iunie 1975 Nicolae Ceausescu, Gerald Ford, Corneliu Bogdan, Henry A. Kissinger, Harry Barnes, Brent Scowcroft

http://www.ziuaveche.ro/top-secret/ceausescu-catre-kissinger-nu-multumesc-nu-ma-intereseaza

Nicolae Ceausescu, Richard Nixon si Gerald Ford

Departamentul de Stat al SUA a facut publice o serie de documente mai putin cunoscute publicului larg din Romania, printre care si stenogramele discutiilor purtate intre Nicolae Ceausescu si presedintii de la Casa Alba. Redam in randurile ce urmeaza stenograma intalnirii dintre Nicolae Ceausescu si presedintele Statelor Unite Gerald Ford de la Washington din 11 iunie 1975. Discutia a durat mai bine de o ora, la ea participand pe langa cei doi presedinti si Vasile Pungan, Consilier al presedintelui, Corneliu Bogdan, Ambasadorul Romaniei in Statele Unite, Henry A. Kissinger, Secretar de Stat si Asistent al presedintelui pentru Probleme de Securitate Nationala, ambasadorul Harry Barnes, Ambasadorul Statelor Unite in Romania, general-locotenent Brent Scowcroft, asistentul adjunct al presedintelui pentru Probleme de Securitate Nationala. Discutia dintre cei doi presedinti a abordat subiecte ca relatiile economice bilaterale, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, Orientul Mijlociu, Coreea, Spania. Cu aceasta ocazie Ceausescu a facut propunerea ca Romania sa faca parte alaturi de SUA si URSS dintr-o presedintie rotativa destinata dezarmarii - ceea ce a smuls un zambet ironic din partea presedintelui Ford. De asemenea Ceausescu avea sa raspunda scurt propunerii lui Kissinger de semnare a unui acord care sa permita imigrarea cetatenilor americani in Romania: "Nu multumesc. Nu ne intereseaza". (Presa a facut poze)

Ceausescu (C.): Ati calatorit destul de mult.

Presedintele (P.): Dumneavoastra tocmai ati incheiat o vizita in Brazilia si Mexic.

(Presa a parasit camera)

P.: Domnule presedinte, lasati-ma sa va spun ca sunt foarte bucuros sa va vad. E dragut din partea dumneavoastra sa va opriti in drumul de intoarcere in Romania dupa calatoria din America Latina, astfel incat putem discuta o serie de probleme de interes comun.

C.: Domnule presedinte si eu ma bucur sa va vad si sper ca aceasta intalnire va avea rezultate pozitive.

P.: Vreau sa va multumesc pentru faptul ca ati trimis un emisar imediat dupa ce am devenit presedinte. A fost o surpriza si am apreciat gestul dumneavoastra.

C.: Avand in vedere ca aceasta este prima noastra intalnire de la numirea dumneavoastra in functie, as dori sa va transmit cele mai sincere felicitari. Sper ca veti ocupa acest post cat mai mult. Am auzit ca veti candida anul urmator si sper ca vom putea continua colaborarea in perioada urmatoare.

Relatii economice bilaterale

P.: Va multumesc. Voi candida. Cred ca vom castiga si imi doresc sa continuam sa lucram cu dumneavoastra. Doresc ca pe durata mandatului meu sa extindem relatiile stabilite de Statele Unite si Romania prin Declaratia din 1973. In mod deosebit dorim sa punem in aplicare Acordul de Schimb intre Romania si Statele Unite. Am trimis Congresului documentele necesare pentru ca acesta sa ia toate masurile necesare, pentru a putea beneficia de pe urma Acordului de Schimb, important pentru Statele Unite, Romania si relatiile noastre.

C.: Desigur ca asteptam cu mare interes intrarea in vigoare a acestui Acord. Va garantez ca in Romania nimeni nu se va opune si sper ca nici in Statele Unite nu vor exista probleme. Dorim sa continuam buna colaborare la nivel economic din ultimii patru ani, iar daca acest acord va intra in vigoare ne asteptam ca nivelul tranzactiilor sa ajunga la suma de un miliard de dolari.

Kissinger (K.): In aceasta dupa-amiaza presedintele se intalneste cu o serie de membrii ai Congresului si cativa lideri ai evreilor.

Nicolae Ceausescu si Gerald Ford

P.: As dori sa fac o sugestie, dar mai intai voi comenta. Asteptam cu interes ca acest Acord sa fie aprobat de Congres, acord inaintat pe 24 aprilie. Acesta are termen pana in iulie sa ia masurile necesare. Dorim sa acordam Romaniei Clauza natiunii cele mai favorizate. Dorim ca Banca pentru Import-Export sa acorde credite si facilitati Romaniei. Cred ca trebuie sa fiu foarte direct si sa va spun ca este posibil sa apara o serie de intrebari foarte dificile din partea membrilor Congresului legate de dumneavostra dar si de problemele noastre. Acestia sunt foarte interesati de emigrarea evreilor in Israel si Statele Unite. Desigur ca nu suntem de acord cu prevederile legii. Consideram ca nu sunt necesare, dar asta este legea si trebuie sa urmam aceste proceduri. Pentru a obtine acordul Congresului trebuie sa obtinem o serie de dovezi care sa arate ca exista o crestere a numarului emigrantilor catre Israel si Statele Unite.

Problema emigrarilor

C.: O sa fiu foarte direct. In ceea ce priveste Statele Unite, nu exista nici o problema. Exista totusi cate va cazuri umanitare. Le vom rezolva si pe acestea asa cum le-am rezolvat si pe celelate. In ceea ce priveste Israelul, au mai ramas foarte putini cetateni romani de origine evreiasca. Marea majoritate sunt casatoriti cu romani. Ca urmare, este putin probabil ca problema cresterii numarului emigrantilor sa mai apara. In ultimii patru ani 18.000 de persoane au depus cereri. Au mai existat cateva mii de cereri si in anii precedenti. Au plecat 18.300 de persoane. La ora actuala exista aproximativ 2.000 de persoane care au primit aprobarea, chiar si de doi ani. Dar avand in vedere tensiunile si razboiul din zona, desi au acordul de plecare in buzunar, au renuntat la idee sau si-au amanat plecarea. Ca urmare, in acest caz nu mai exista o problema majora. Vom incerca sa rezolvam favorabil cazurile ramase. De fapt, acum avem un numar mare de cazuri de persoane care vor sa se intoarca in Israel, dar inca nu am gasit o solutie la aceasta situatie. Deja am discutat aceste probleme cu viceprim-ministrul Allon si in momentul plecarii acesta a facut o declaratie favorabila. S-a intalnit chiar si cu Rabinul Sef.

P.: Domnule presedinte, acesta este un lucru incurajator. Consider totusi ca este foarte important ca dumneavoastra sa aveti posibilitatea sa furnizati aceste informatii, aceste date membrilor Congresului si liderilor evreilor deoarece acestia ne pot face probleme in privinta procedurilor din Congres.

C.: Domnule presedinte, sper ca eforturile dumneavoastra impreuna cu explicatiile pe care le voi da vor convinge Congresul sa isi dea acordul cat mai curand.

K.: Cand va termina, presedintele va convinge Congresul sa adopte un amendament care sa permita libera imigratie in Romania.

C.: Nu multumesc. Nu ma intereseaza.

P.: Stiu ca sunteti interesat de Conferinta Europeana pentru Securitate si de problemele care au blocat acordul. Noi am avut o serie de rezerve cu privire la categoriile I si III. As dori sa stiu parerea dar si previziunile dumneavoastra.

K.: Macovescu si Gromyko sunt singurii care au citit toate documentele.

C.: In primul rand, as dori sa revin la o serie de chestiuni bilaterale legate de apropiata dumneavoastra vizita in Romania. Pe langa problema acestui Acord, care sper ca va fi adoptat de Congres, consider ca, cu ocazia vizitei dumneavoastra in Romania ar trebui sa rezolvam si alte probleme. In trecut am mai ridicat problema incheierii unui acord economic pe termen lung, precum si chestiunea acordarii Romaniei a conditiilor speciale de schimb oferite tarilor in curs de dezvoltare. Nu vreau sa discutam chestiunea acum, nu insist sa-mi raspundeti acum, dar in perspectiva vizitei dumneavoastra sper ca vom putea rezolva aceste chestiuni, pentru ca vizita sa devina una cu un rezultat concret. V-am mai trimis o invitatie pentru a vizita Romania, ca sa fiu sigur, dar vreau sa ma folosesc de aceasta ocazie sa va invit personal.

Chestiunea OSCE

P.: Domnule presedinte, apreciez ca ati lansat personal aceasta invitatie. Este o oportunitate deosebita si as dori sa vin. Daca reuniunea O.S.C.E. are loc in luna iulie sau augst, as putea sa ma opresc pentru o vizita in Romania dupa conferinta de la Helsinki.

C.: Dupa Conferinta O.S.C.E.?

P.: Da.

K.: Domnule presedinte, chestiunea unui acord pe termen lung a mai fost discutata si am convenit ca, in principu, putem anunta incheierea acestuia in orice moment doriti. Planurile noastre erau ca, mai intai Clauza natiunii celei mai favorizate sa treaca de Congres fara o dezbatere din afara, astfel incat sa ne incadram in progranul pe care l-am discutat.

P.: Daca intalnirea O.S.C.E. are loc la sfarsitul lunii iulie si Congresul va lua in discutie Acordul de Schimb, atunci Romania va obtine incheierea acestuia pana la sfarsitul lunii august.

Ambasadorul Barnes (A.B.): Acesta ar putea trece pana pe 15 iulie, dar este posibil ca ei sa nu faca nimic pana in septembrie deoarce ei au 60 de zile legislative si ar putea interveni vacanta din august.

K.: Aceste doua chestiuni nu trebuie sa faca obiectul acestei vizite.

P.: Dar ar fi benefic daca Acordul de Schimb ar fi incheiat fara sa ne mai complicam cu anuntarea acestuia. Acest lucru ar intari nevoia de a obtine aprecieri si demersuri favorabile din partea Congresului inainte de vacanta acestuia. Altfel, va exista o intarziere de cinci saptamani. Este deci important sa determinam Congresul sa ia masuri, preferabil inainte de vizita si abia atunci vom putea anunta ca vom incheia un acord pe termen lung.

Henry A. Kissinger

C.: In privinta O.S.C.E., nu suntem ingijorati de faptul ca ar putea exista intarzieri, cat suntem preocupati de discutiile si rezultatele conferintei. Pentru noi nu este interesanta data, ci rezultatul conferintei. Ne este indiferent cand va avea loc, iulie, august sau septembrie. Cel mai important lucru este obtinerea unor rezultate care sa duca la o crestere a increderii. Ca urmare, nu categoria III este important si nici numarul jurnalistilor si artistilor care calatoresc. Aceasta este o problema a expertilor. Acestea nu sunt chestiuni esentiale. In ceea ce ne priveste, oricine poate calatori cat de mult vrea. Principalele probleme se gasesc in categoria I. De acest lucru depinde cresterea increderii si de acest lucru depind chestiuni cum ar fi schimbul cultural. In legatura cu acestea, consideram ca exista o serie de probleme care trebuiesc rezolvate in cazul in care conferinta va avea rezultate pozitive. In primul rand ar trebui sa existe niste angajamente ferme cu privire la renuntarea la forta si la neimplicarea altor state in chestiunile interne ale statelor. In al doilea rand, exista o serie de probleme legate de chetiuni militare. Nu punem la indoiala chestiunea rezolvarii problemelor de baza, dar trebuie sa fim siguri ca nu va exista o implicare in problemele interne ale statului. De exemplu, as face referire la angajamentele legate de manevrele militare. Nu este importanta daca vorbim de manevre care se intind pe 250 sau 180 de kilometri sau daca vorbim de 10.000 sau 20.000 de oameni, ci importnat este ca aceste masuri sa fie obligatorii si nu pe baza de voluntariat. Ca urmare, daca acestea se rezuma la o chestiune de voluntariat, nu are rost sa face risipa de timp si resurse pentru distante de 100 de kilometri in diferite zone. Noi incercam sa introducem in legislatia internationala o serie de reguli care au exista si pana acum. Cand un grup de state ajunge la o serie de intelegeri, acestea vor fi obligatorii si nu voluntare. Aceasta este o chestiune importanta.

Macovescu (M.): Una din problemele principale este cea legata de continuitatea conferintei si urmarile acesteia.

C.: Nu stiu care este parerea dumneavoastra dar noi consideram ca in continuare cea mai periculoasa situatie este in Europa, unde exista doua blocuri militare cu armament modern, o concentrare imensa de trupe, precum si arme atomice. Ca urmare, am dori ca intalnirea O.S.C.E. sa nu prezinte doar concluzii referitoare la aceasta problema, ci sa reprezinte inceputul procesului de asigurare a securitatii in Europa. Din acest motiv suntem in favoarea formarii unui organism care sa asigure continuitatea rezultatelor conferintei.

Romania, SUA si URSS

P.: Cat de des ar trebui sa se intruneasca acest organism? Anual, la doi ani?

C.: Odata pe an, odata la doi ani, oricand este nevoie. In momentul in care apare o situatie tensionata sau se intampla ceva, ne-am putea intalni pentru a discuta ce putem face pentru a opri inrautatirea situatiei.

K.: Ce parere aveti despre ideea unei conferinte in care sa trecem in revista eventualele probleme, conferinta organizata odata la 18 luni sau odata la doi ani?

C.: Parerea noastra este ca este o idee buna. Mai mult, existenta unui asemenea organism permanent ar putea avea rolul de a pregati astfel de conferinte. Nu ma gandesc la ceva care sa se bazeze pe foarte multe chestiuni birocratice, ci ma gandesc la un organism care sa se reuneasca periodic, odata pe an sau la sase luni. Ministrul de Externe al uneia din tari va avea rolul de coordonator, acest lucru fiind realizat prin rotatie.

K.: De exemplu, cine ar participa la aceasta rotatie?

C.: Statele Unite, Uniunea Sovietica, Romania.

P.(zambind): Romania.

K.: Am explicat Romaniei, si am tinut legatura cu delegatia romana de la aceasta conferinta, faptul ca insusi motivul pentru care Romania doreste acest lucru ne determina sa nu fim de acord. Nu suntem dispusi sa acordam unor state dreptul de a se implica permanent in Vest. Ca sa fiu sincer, aceasta este problema cu un mecanism permanent. Inteleg de ce doriti sa aveti ceva la care sa puteti apela, dar noi nu dorim ca structurile care exista deja in Vest sa fie exploatate. Va intelegem totusi ingrijorarile.

C.: Nu ne gandim ca aceasta organizatie ar avea dreptul sa faca acest lucru, iar pentru a evita aceasta problema am putea reglementa bazele functionarii, pentru a exclude o astfel de interventie. Ne gandim ca acesta ar putea pregati noi conferinte si ar putea rezolva problemele care apar. Nu dorim interventia Estului in Vest, sau a Vestului in Est, sau a Vestului in Vest sau a Estului in Est. Va rog sa va mai ganditi la aceasta chestiune si sa faceti o analiza generala asupra pozitiei dumneavoastra.

(Aici au fost omise discutiile despre Orientul Mijlociu, Coreea, Spania, si dezarmare. In timpul discutiilor despre Coreea, Ceausescu i-a spus presedintelui Ford ca a vorbit cu Kim Il Sung, care i-a spus lui Ceausescu, ca " nu doreste nici un fel de tensiune in zona, ca unirea se poate realiza doar prin mijloace pasnice, ca intelege nevoia unei paci durabile si ca acest proces va fi unul de durata".)

(articol aparut in saptamanalul ziuaveche.ro nr.20)